Done

Inca o zi zacusca. Da' de aia mucegaita. Inceput normal, ca orice zi dupa care am plecat in baru' etern. Am stat ce am stat si am fost chemat la film la initiativa unei persoane. Repetasem episodu acum 4 luni si fusese super(desi filmu..jalnic). In fine, mi-am miscat fundu pana in cealalta parte a orasului si culmea ca am ajuns la timp(cu iPodu, greu sa nu mergi dupa ritm).

But all of a sudden, hell broke loose. Am simtit ca aveam tensiunea neobisnuit de mare, dar m-am facut ca ploua. Ajuns acolo ne-am intalnit cu totii(ca 4 am fost) si la un moment dat am ramas singur cu o persoana. Pot sa spun ca sunt ucigasul unei conversatii. This for example:

persoana: si ce-ai mai facut ?
eu: bine
persoana: :/

Ce a urmat a fost lucrul ce-l urasc cel mai mult. Tacerea apasatoare. Atunci cand doi oameni stau fata in fata, ocazional fac eye contact dar nu zic nimic. Normal ca n-am fost in stare sa scot un cuvant, as always, si asa am pornit pe picior gresit toata treaba.
Am luat filmu si ne-am pus sa-l vedem. The movie sucked again dar si socializarea. M-am simtit total absent si abia daca schiteam cate un zambet. N-am fost deloc atent cand ne-am jucat all sorts of small games si am continuat sa fiu static. Pur si simplu nu stiam ce sa fac. Trebuia doar sa-mi deschid gura, si n-am reusit. Urma sa ma intalnescu cu niste prieteni dupa, dar n-a fost sa fie. Astfel ca am mers cu taxiul jumate din drumul pana acasa cu respectiva persoana. N-a scos un cuvant si nici nu s-a uitat la mine. Cand ne-am dat jos, prinsese deja viteza inainte sa mai zic ceva. Am ingaimat un "thanks for the ride" dar nu stiu daca s-a intors sau nu la mine. Porneam deja total debusolat spre casa.

A urmat criza normala. Nicotina. Am gasit cu greu un ABC, luat una bucata Marlboro rosu si mi-am continuat drumul. Am simtit la un moment dat cum parca cineva mi-a bagat un cutit in inima. M-am oprit din respirat si am cazut in genunchi. O durere oribila, pamantul se misca sub mine si un tiuit puternic in urechi. Plus tensiunea care practic a explodat. Dupa cate momente, mi-am continuat drumul spre casa. Am mai avut crize de astea cu tensiune, ameteli and so on.

Sincer, cred ca si persoana respectiva s-a saturat de ciudateniile mele. O zi pus pe glume, o zi mai tacut ca un calugar. Probabil de aia usor-usor se distanteaza de mine. Imi pare rau. Sincer imi pare rau. Dar uneori simt cum nu pot lega 2 propozitii. E o imagine dezolanta cand o vad cum se mai uite uneori la mine si eu nu pot spune nimic. Cum din ciudateniile mele o resping ..

What if I fell to the floor
Couldn't take this anymore ..