Resturi

Ca orice roman standard, am si eu viciile mele pe care le practic in mod constat pentru ca organismul meu rezista si in plus, imi face placere. Vorbesc despre fumat. Desigur ca in ultimul timp fumatorii au fost pusi la zid de cand cu integrarea asta dar n-am observat mari schimbari inca. Doar la pret.
51.000 un pachet de Marlboro rosu(ca d'astea fumez). N-am zis nimic, desi am trait sa vad scumpiri de la 35.000 la 48.000 parca si acuma la 51.000. M-am gandit eu cum naiba o fi cu mia aia de lei da' nu mi-am facut probleme. Ei, deja m-am saturat. Sa faca dracu pachetu 55.000, numa sa nu mai am discutii cu tot felu de vanzatoare sictirite. Adica eu pot sa dau 60.000 si sa primesc inapoi un pumn de gume(nici macar o moneda sau ceva) da' daca dau 50.000 nu primesc nimic pana nu dau si 1000 de lei. Ar trebui sa le dau o guma si eu, ce pula lu Zeus, adica eu sa tot fac rost de monezi pentru curu lor gras si cu aere ? Sa ma pupe-n pula, ca nu eu am pus preturile astea.
Macar in baru' etern poti lua pachetu cu 50.000 fara sa se cace cineva pentru 1000 de lei. Bine ca toti ciocoflenderii care fumeaza Kent 8 si cacaturi de gen n-au treaba, ca-s sub 50.000, da' cand cineva fumeaza Marlboro tre sa se scobeasca-n fund dupa 1000 de lei, ca domnisoara de 500kg care te serveste vrea neaparat 1000 de lei. Futu-va-n freza de cersetori.

Maine

Si a venit si ziua in care sa asist la o moarte lenta. N-as fi crezut ca se poate trece prin asa ceva dar banuiesc ca mai am multe de vazut. N-am vazut niciodata un om pe moarte si chiar nu-mi doream sa asist la o asemenea scena dar nu tot timpu faci ce vrei.

Tot timpul mi-am imaginat un om in dureri cu ochii inchisi si chircit de durere, parand totusi cat de cat normal. Nu-i chiar asa. Sa vezi un om in dureri care nici nu-si mai da seama daca-i zi sau noapte, un om care iti raspunde la fel la orice intrebare ii pui, un om care sa uita fix spre tine cu niste ochi mari si goi, fara nici o urma de sentimente sau amintiri te poate arunca intr-o furtuna de intrebari existentiale.

In asa ceva am fost eu azi. Oricat de ha ha sau ok as putea sa par, imaginea omului pe care l-am vazut ma va urmari mult timp. Problemele par atata de mici in fata unei probleme precum moartea. Sa-l vad atata de senin si indiferent m-a lasat pur si simplu fara ganduri, eu care traiesc cu frica multor lucruri.

Scena asta mi-a dat peste cap toate valorile. Nu stiu ce mai conteaza si ce nu mai conteaza pentru mine. Daca pana nu demult vroiam sa am carnet de soferi, sa am masina si asa mai departe, azi am avut parte de tot felul de intamplari care m-au intors pe dos la capitolu asta.

Simt doar ca 2007 a inceput mai prost ca oricare an(si 2006 a fost oribil la inceput, da' '07 conduce detasat). Poate n-am fost obisnuit sa pierd atatea lucruri intr-un timp atata de scurt. Persoane inrudite, prieteni, relatii ..

Maine cum voi fi ? Nu stiu. Poate o sa zambesc toata ziua si o sa ma culc pe jumate mort. Poate o sa beau. Sau poate o sa ma simt mai singur ca niciodata. Nu voi stii. Tot timpul pentru mine "maine" va ramane un mister. In alt timp "maine" era doar un alt motiv de bucurie.

Am pierdut si asta ..

Dulce razbunare

Truth is ca atunci cand ajungi sa fi atins de sentimentul de frica si nerabdare, ajungi sa te gandesti la tot felul de chestii. Cum sa ranesti pe cineva in scopuri caritabile, cum sa distrugi viata altcuiva ca sa te simti tu bine. Si asa se si spune, dulce razbunare, ca-ti vindeci ranile tale prin suferintza altcuiva. Am fost martor la asa ceva si imi parea un plan bun. Vorba aia, te trag dupa mine in Iad daca-i nevoie.

Si totusi, pe ce sa ma razbun ? Prostia mea ? Pe deciziile mele din trecute ? Eu am creat toata situatia in primu rand si acuma trag ponoasele. Pe ce sa ma razbun ? Pe opera mea, ca sa o numesc in felul acesta ? Chiar ma gandisem sa incep o intreaga ofensiva weekendu asta si pana la urma mi-am dat seama .. pentru ce totusi ? O copilarie ? Numa d'aia ca eu nu pot accepta realitatea ?

Asa ca da-o-n pula. Mi-a trecut si momentul de nebunie. Proabil acuma am demolat treaba de tot but hey, acuma stiu ca-i vina mea in totalitate si eu va trebui sa traiesc cu asta pe creier. Probabil orice voi spune de acuma in colo nu mai conteaza. Prea multe s-au zis, prea multe s-au facut.

Am renuntat la orice forma de ostilitate. Am plecat. Departe.

none

note: a fost scris ieri intr-o situatie anume

As I sat there as a simple spectator, watching her work, talk, laugh and the people around her, I realised I lost a lot of those moments. I forgot the very first thing: she lives on her own. I always thought of her as something I owned, but I forgot the most simple thing of 'em all: to watch her. It took me a lot of alcohol, cigarettes and long depression nights to realise her grace, her beautiful presence, to see in what she has turned since I left her.

She amazes me today. She amazed me in the past, but now more than ever, I have realised what a piece of heaven she was for my life. I find it dumb now to regret her, but I simply can't help it. I can't compare newly met girls with her. I simply can't. Because she's something else. She always was. And for me, she'll always be.

Because she can live on her own and I never thought I'd realise that. Ever.

2007, anul limita

2007. Ma simt oarecum ciudat. Am intrat in 2007 dar ma simt inca in 2006. Ma rog, buzunarul meu a fost maltrat urat de tot de noile scumpiri aparute cu ocazia integrarii in Imperiul Vestic. Nu ma distreaza deloc sa dau pe o cafea 30.000, pe un pachet de tigari 51.000(70.000 cica in viitor) si 40.000 pe un Ursus. Partea buna ii ca s-au ieftinit cardurile de memorie si poate poate imi cumpar si eu unu pentru mobil(64 MB simply isn't good enough). In fine, nimic nou pentru mine in acest 2007.

Mint. De fapt, au fost niste situatii noi pentru mine in acest an. Desigur, ele is au originile din 2006, dar acuma au explodat. Despre ce vorbesc ? Despre ce inseamna sa fii fiul ratacitor dintr-o relatie. Atunci cand iti iei lumea in cap si risti tot ce-ai avut mai frumos in ideea ca tu oricum vei trece peste toti si toate, ca deh, esti mascul, te doare-n paispe. Ei uite, toate deciziile mele stupide si relativ intortocheata s-au intors ca un bumerang. Bumerang care a reusit sa ma plezneasca in moalele capului si sa raman fara aparare in fatza tuturor.
Iti dai seama ca undeva te-ai cacat in ce-ai avut cand ajungi sa vezi oameni care vorbesc de fatza cu tine despre unde ai gresit, unde ai facut bine, de ce esti in stare si daca te vei putea ridica vreodata. Ca la tribunal. Cand ignori fumul de tigara si oamenii din jur si inchizi ochii doar ca sa te refugiezi in adancul amintirilor tale, sa-ti aduci aminte de vremuri mai bune, vremuri cand nu erai al nimanui, cand inca respirai cu folos.
O singura decizie cu adevarat importanta am luat pana acum in viata mea si a ajuns sa fuga dupa mine oriunde m-as afla. Am incercat s-o combat cu alcool, somn, tigari, lovituri aplicate unei mese cu fruntea si/sau ochii. Ziua in care am decis sa inchei un capitol din viata mea a reusit sa ma bantuieasca si in somn. Regret enorm prostia mea si am incercat sa fac totul la loc, dar orgoliul si frica mea au daunat oribil relatiei si astfel am ramas crunt dezamagit cand mi-am dat seama ca m-am intors prea tarziu. Nimeni nu mi-a dat o sansa de reusita si dreptate au avut, oricat de mult mi-as fi dorit sa le dovedesc contrariul.
Astfel ca 2007 a inceput mai prost ca si anul trecut. Si 2006 a fost un an de-a dreptul infect. Nu stiu ce va fi in 2007. Sincer nici nu ma mai intereseaza. Am pierdut multe, dar am pierdut poate cel mai important lucru pe care l-am tinut vreodata in brate. Si gandul ca am putut lasa asa ceva sa-mi scape imi macina interiorul in fiecare zi. Orice lucru care imi reaminteste de vremurile clare ale vietii mele mi se pare acum prea dureros pentru a fi privit.

Astfel ca imi continui zilele fara sperante si idealuri. M-am intors de unde am plecat. Fundatia continuitatii mele a fost demult pierduta. Un singur lucru ar fi reusit o schimbare, dar eu l-am pierdut. Cu mana mea mi-am taiat craca de sub picioare. Eu m-am impins singur in groapa.
Ironie. Pura ironie.

Uau ba, Craciunu, ce chestie ..

Chiar, de ce toata lumea e in plina erectie cand se pomeneste de aceasta sarbatoarea cu adevarat stupida ? N-am inteles. Nu poti sa tragi un partz linistit ca tre sa vina cineva sa-ti spuna: "dar vai, Craciunul inseamna sa faci BLA BLA BLA BLA". Sunt satul de perioada asta penibila a anului, de faptul ca baru etern se deschide tarziu ca naiba si la ora aia n-am chef ca-s prea multi oameni, de gm-urile si mesajele de pe mobil cu sarbatori bashite, de bradu din camera mea and so on.

Incep sa am vaga impresie ca-s singuru nefericit printre toti fericitii astia aparuti cu ocazia Craciunului. Daca ma mai intreaba cineva ce mi-a adus Mosu', respectiva persoana va fi luata la pula sistematic pana la Craciunu viitor. Nu pot sa stau linistit la PC ca sub geamu meu tre sa apara cate o ceata de puradei ruptzi in cur cu chef de colinde. Pe toate siteurile tre sa apara ceva legat de Craciun. Cred ca daca Mosu' ar fi ilustrat cum se caca, ar aparea si la TV asa.

Ma doare-n fund ca-i Craciunu. Si ce daca-s singuru care n-are chef de ha ha si hi hi ? S-au scumpit preturile in baru etern, nu vor mai exista pachete mici de tzigari si din februarie pachetu normal va fi 80.000. Am motive sa fiu fericit ? Ah da, spiritu Craciunului. Sper sa-l gasesc si sa-l folosesc drept hartie igienica.

De cadouri nu ma plang, anu asta am primit chestii folositoare si mai tre sa primesc in viitorul apropiat. La atata sa fie bun si jegu asta de sarbatoare. Si cand te gandesti ce fericit eram cand eram mic in preajma Craciunului ..

Daca stau sa ma gandesc, anu trecut de Craciun eram implinit. Ma rog, fix in 25 nu, ca n-am putut atunci sa dau cadoul meu unei persoane speciale(not as in retarded, ci pentru mine special kind .. you get it). Pe vremea aia aveam totu clarificat, stiam cum va decurge viitorul, ca totul va fi bine si ca mai bine decat atat nu se putea. 365 de zile mai tarziu observ faptul ca absolut totul e neclar, am pierdut tot ce am avut in plan spiritual, nici material n-o duc excelent, alcoolic(desi cookie domina la capitolu asta), nu-mi mai ajunge un pachet de Marlboro pe zi ..

Un om implinit.

Weekend

Si uite asa a mai trecut inca un sfarsit de saptamana. Din nou 2 seri de baute, zbenguiala, adrenalina, nebunie si asa mai departe. Nu ma plang, am avut de baut tot felul de spirtoase si beri, combinatie care a reusit sa ma puna in miscare la modul cel mai serios. Vineri seara a fost una dintre cele mai bizare seri ever, pe langa faptul ca a venit ceva tip de la o televiziune sa filmeze pe acolo chelneritele pe bar, au mai fost vreo 5-6 tipi la bustu gol care faceau un pogo sanatos(cica au zburat si peste masa noastra, dar eu nu eram prin apropiere), manelari care dansau pe AC/DC and so on. Muzica a fost miez dar am observat ca se repeta acelasi playlist in fiecare vineri. Nu ma plang dar daca ar mai adauga niste melodii faine ar fi si mai miez. Cum in ziua respectiva se anunta un mare eveniment de laba trista cu ceva trupa romaneasca, am hotarat mai multi sa mergem in baru' etern si sa bem. Simplu, la obiect, fara discutii. Am baut si in memoria Bishnitarului, care a apucat un nou an viata lui(sa traiesti ba, ilegalule!). Jim Beam, Hanu Ars, Ursus, rom si altele au fost la ordinea zilei. In concluzie, o seara "mega-benga".

Sambata seara era vorba sa merg la cafea, dar cum am mai patit, cafeaua aia a devenit rom si bere. Mult rom si multa bere. Usor-usor incepeam sa ma resimt pana nu am fost trezit de un prieten cu motoru lui de sinucigas. 110 km/h am prins la un moment dat si deja simteam cum transpira alcoolul din mine. Ne-am mai invartit noi prin diferite strazi pana i-am zis sa ma duca acasa ca deja nu ma mai tineau urechile de la curent(nici acuma nu aud clar). In fine, un weekend bizar la modul serios.

Nu mai beau ! Sa fiu eu de nu ! Adica na, mai vine Sf. Andrei, 1 decembrie, 5 decembrie .. dammit !

Fix pula

Asa si e. Ce sa ma mai ascund. Mari chestii n-am reusit lately asa ca voi cita titlul "fix pula". Au fost niste saptamani ciudate, tras la masea cat cuprinde(macar asa am inceput sa-mi refac rezistenta pierduta in trecuta), am mai intalnit oameni noi, descoperit noi mentalitati si alte cele. Cum in fiecare an scolar am avut parte de o monotonie crunta, nici asta nu face mare exceptie. Ok, s-au intamplat si niste chestii bizare dar momentan nu deschid subiectu ca-i lung, intortocheat dar mai ales enervant.

O saptamana(de la un timp incoace) se duce astfel: luni-vineri scoala, vineri bauta, sambata semi-bauta, duminica o cafea pasnica. Baru' etern a facut bani frumosi in urma vizitelor noastre, mai ales cand am fost sa mai tragem la masea ca tot omu. Au fost faze amuzante, ne-am distrat dar parca ar trebui sa luam o mica pauza ca deja prea le udam in ultimul timp. Dar cum vineri se anunta un chef, vom amana putin pauza aia. Nu-i frumos sa superi sarbatoritu, nu ? :)

O perioada de timp am pus mana pe niste bani pe care i-am baut intr-un mod total nepotrivit(o saptamana in care am fost mai mult torpilat decat treaz), beat pe la ore, ce mai, maraton. Dar m-am calmat, promit solemn ca nu mai beau atata ! Impreuna cu un prieten am zis ca incercam sa nu fumam pana vineri daaaaar cum eu am destule pe cap, am clacat azi dupa vreo 2-3 ore(prima tigara a fost totusi oribila dar nu m-am putut opri). Asa ca de maine(serios acuma) incerc sa fumez mai putin. Vor fi pauze cand voi fi nevoit sa fumez. Dar reduc din numar. Si nici nu ies maine la cafea. Bag pula, o zi in care sa fumez sub 5 tigari trebuie sa prind.

In orice caz, daca vrea cineva bere ieftina si rock, baru' etern e locul perfect.
Hopa, si mai vine si Sfantu Andrei. Pff, tre sa dau de baut. Bere sa fie :)

bad move

eu: daca as fi stiut atunci ca am facut-o asa urat de oaie ..
ea: atunci ce?n-are rost sa-l aduci pe "daca" in discutie...asta e


damn it. 1-0 for reality

Pierdere de timp

Am avut placerea de a pierde o ora din viata mea din cauza scolii. Joi trebuia sa ne caram acasa pe la 1 daaar am fost anuntati de diriginta ce trebuie sa stam neaparat de la 1-2 ca trebuie sa ne uitam la nush ce film. Ma gandeam ca e o ocazie buna sa vad daca filmele alea educative din gimnaziu s-au mai modernizat putin.

Zis si facut. M-am dus la o tigara rapida dupa care am urcat la sala festiva ca acolo se tinea marea proiectie. Am constatat cu surpriza ca era si sectia maghiara pe acolo, nu stiu daca au inteles ei ceva din film, in fine, si marii politisti aproximativi(sau de proximitate). Cine naiba a avut ideea cu politistii astia aproximativi poa' sa-si dea o palma. Pe langa ca nu fac absolut nimic, se mai cred si isteti. In fine, a inceput marele film in care niste baieti de la ceva organizatie incercau sa descopere motivul pentru care pustimea se apuca de alcool/tutun/stupefiante.

Cum a fost filmul ? Nici nu stiu in ce categorie sa-l plasez. Un fel de comedie neagra. Sa fim seriosi acuma, cand ceva tigan stirb scoate din buzunar 2 sticle de Polar si mai arata "the peace sign" zambind, imposibil sa nu te prapadesti de ras. Sau ca vezi ceva puradel cu o punga care fuge ca disperatu intr-un perete. O idee buna ca se incearca reducerea numarului de viciosi sub 18 ani dar prin filmul ala practic ii impinge sa faca toate chestiile alea. Mie personal toate scenele din film mi-au facut pofta de o bere/tigara de nu mai stiam cum sa scap mai repede de acolo. Normal, drogatii erau toti "roacheri" si toata lumea din film parea entuziasmata de faptul ca bagau bere si tigari cu kilogramele(n.a - am fumat dupa filmu ala ca descreieratu). Per total filmul a fost efectiv o comedie neagra care n-a reusit decat sa smulga rasete si comentarii ironice din public. Sa spunem ca filmul e cum e dar tipul care trebuia sa-l prezinte si sa discute cu noi merita o bataie sanatoasa. Odata glume de tot cacatu("fumatorii sa sarbatoreasca revelionu acuma in noiembrie, ca vor muri, ha ha ha") si tot felul de idei tampite("daca fumezi odata, vei fuma toata viata"). I mean c'mon, vii aici cu idei preconcepute si vrei sa ne convingi ?

Si in plus nu prea se straduiau sa acopere marcile din film. Am vazut cu ochiul liber Kent 8, Marlboro, Timisoreana, Ursus, Bergenbier, Polar si altele. Sa faca si ei un ban, nu ?

Pana nu vor ajunge la un nivel cat de cat decent cu actiunile astea, vor fi ignorati cu desavarsire ca pana acuma. Tipu ala avea pretentia sa dezbatem tot felul de teme si vrajeli de fata cu directorul, diriginti si profesori. Trebuie sa ai serioase probleme daca tu ai impresia ca unu va recunoaste de fata cu directoru ca "da ma, am fumat iarba !". Puteam sa ridic mana lejer cand intreba nenica ala cine bea si cine fumeaza dar cu directorul prin apropiere, am simtit ca-i mai bine sa las mana jos(nu demult am trecut pe la el in privinta unor probleme disciplinare). Diriginta n-are ea treaba, dar cu astia din conducere mai bine joci teatru. Oricum, marea dezbatere a fost un fas urat mirositor si partea cea mai penibila a fost ca la sfarsit se dadea un premiu celui care a fost cel mai activ. O vaca de plus :|

Daca organizatiile astea nu deschid ochii, nu ii vad influentand mai mult de 3 oameni din 60.

Pai cum adica ?

post version 1.0.1

muntele meu :D


opera lu' cookie cu un pachet de marlboro. Seamana cu "O_o". Parerea mea.


prea mult timp acum ceva timp asa ca m-am apucat sa-mi personalizez tigara. Initial aparea "laser frate !" dar am fumat laseru :) oricum, in poza avem scrumiera tipica barului etern, un pachet de marlboro rosu mic zdrobit si o bricheta in valoare de 5.000 lei care ma tine de aproape 2 luni.


asta da amenintare ! azi nu se fumeaza ! nu stiam cum sa sting tigara mai repede cand am vazut acest anunt absolut inspaimantator. Sa fim seriosi ..

si poza mea preferata :D avem asa: un Assos vechi de 10-15 ani din Grecia, pachet shmanglit de Bishnitzaru'. Langa un antic BT, tigari vechi de 25-30 de ani din Bulgaria gasite de cookie(ce ma distra ca scria pe ele "export only", ce important ma simteam :D). Iar ultimul este un Marlboro, vechi de vreo cateva ore din Romania, adus de mine, care a fost fumat rapid.


Pff, tot am zis ca pun niste poze facute de mine in decursul timpului..

Time for some :D

(da da, fumez mult) ... (Marlboro rosu in special)

What if ?

(mentionez din start ca acest post a fost conceput la scoala)

Muie Haloscan. A reusit sa-mi stearga toate commenturile. Fgm de programel.

Anyways.

Ce weekend. Desi nu prea cred in minuni, mi-a fost dat sa vad unul. Poate chiar 2. Cu ocazia unei zile de nastere am reusit sa fiu, pentru cateva ore ce-i drept, fericit. Sa nu-mi mai pese de diferite insuccese, framantari sau alte griji zilnice. Alcoolul in combinatie cu muzica excelenta si prieteni = stare de spirit pozitiva. M-am descatusat de toate cacarelile si am reusit sa ma simt deasupra limitei mele umane. Sentimentul acela cand stii ca absolut, dar absolut nimic, nu te poate opri. Cand lumea din jurul tau nu mai e rece si violenta ci prietenoasa si calda.

Da, m-am simtit bine. Si nu-mi pare rau daca in ziua aia cineva era suparat pe mine. Nu. A fost momentul meu de refacere, acel moment in care esti plin de viata si o caldura neobisnuita te cuprinde din cap pana in picioare. Acele momente cand orice iti este permis.

O astfel de stare plus alte intamplari nu te pot lasa rece. Esti in stare sa treci peste orgolii stupide si sa incerci o impacare. Sa-ti ceri scuze in cel mai stupid mod pentru ca poti. Da, atunci poti. Nu te mai intereseaza ce are de spus cealalta persoana, conteaza ca te vei simti mai usor, cu sufletul impacat.

Dar n-am facut asta. As fi putut si rezultatul n-ar fi contat, dar n-am ajuns acolo. Poate frica de consecinte.

Nu stiu ..

(in orice caz, tot voi incerca zilele astea o mutare in front. 2 posibilitati:
a) se lanseaza o lunga discutie din care toata lumea va iesi sifonata dar macar s-ar rezolva anumite diferende
b) 2-3 propozitii si un "cheerio")

Traiasca controlul fortat !

Acest post nu va avea legatura cu framantarile mele interne sau mai stiu eu ce alte minunatii. Aaa nuuu, va fi dedicat scolii mele.

Scoala pe care o frecventez de prin 2000 se spune ca este una de elita. Si maica-mea a studiat acolo si cand eram mic imi tot impuia capul cu povesti de gen "sa vezi acolo disciplina, ce profesori, ce atmosfera". A trecut timpul si a venit prima mea zi in respectiva institutie de invatamant. Nu stiu cum era inainte dar ce am prins eu pana acuma .. pfff. O imagine dezolanta. Am avut timp 6 ani sa vad generatii mai mari, mai mici, diferiti profesori etc. Cand eram prin clasele mai mici, atmosfera era cu adevarat una degajata. La poarta toata lumea se saluta, profesorii erau mare parte foarte buni, au si renovat scoala, ce mai, o alegere inspirata.

De cand am intrat in liceu parca s-a schimbat scoala. Conducerea a angajat tot felul de badarani, cica portari, am avut parte de niste profesori oribili care numa note pe disciplina dadeau, s-a facut mare tam-tam cu niste cacate de ecusoane(cica sa oprim "intrusii"), zilele in care vroiai sa mai chiulesti si tu de la o ora s-au dus naibii avand in vedere ca pe poarta nu mai puteai sa iesi si gardurile rupte au fost reparate. S-au inventat tot felul de reguli noi, absolut "sclipitoare" si care culmea, mai trebe respectate.

Sa dam niste exemple.
Ecusoane. Nu conteaza ca ai carnet + buletin la tine, nuuuuuuuu, ei au nevoie de ecuson sa vada ca esti din scoala. Normal ca si pe carnet scrie la ce scoala esti si mai e si vizat dar trecem peste asta, unii oameni au mari probleme cu cititul. Orice profesor are dreptul de a te legitima pe coridor daca ai o tinuta indecenta. Nu inteleg de ce nu ne trag coduri de bare pe maini sau ne numeroteaza ca pe evrei, sa fie mai usor. Au vrut sa interzica pantalonii scurti si 3 sferturi. Pai absolut normal, sa venim vara in izmene si blugi peste, ca picioarele baietilor sunt de o pornografie rara. Se tot vorbeste de tinuta indecenta dar nimeni nu da un raspuns concret. Am vazut tipe imbracate de parca ar merge la produs si isi gaseste conducerea sa se lege de o colega care avea un tricou mai subtirel, dar totusi decent.

Fara creste, cercei in urechi(la baieti) sau pletosi. Nu zic nu, mai trebuie temperati unii care o iau pe ulei cu frezele, dar de aici si pana la a te lega de absolut oricine cu o freza ceva mai rasarita mi se pare o porcarie. S-au legat de un coleg ca avea nush ce fel de creasta. Dupa aia de faptul ca avea cercel. S-au legat si de mine ca am parul mare desi in regulament scrie clar ca baietii pot avea plete pana la umeri. Normal, regulament preferential.

Nu mai imi vin acuma alte reguli dar sunt destule. Ce ma distreaza e faptul ca noi avem o conducere care nu aplica regulamentul in mod egal. Daca taticu ii sef de ceva companie mamut sau ceva interlop cunoscut, imediat esti absolvit de orice vina. A fost vina vantului, a umiditatii din aer, a presiunii atmosferice dar in nici un caz a ta. In schimb daca unu dintr-o familie de clasa mijlocie calca pe bec, automat este luat la rost si facut cu ou si otet. O chestie care mi se pare perfect normala, doar traim in Europa de Est, nu ? Egalitate ? Hah, poate intr-un Univers paralel. Traiasca puterea banului, nu al bunului simt.

Exemplu concret. Eu sunt un om linistit. Am calcat pe la directiune de 2 ori. Odata am facut niste porcarii pe care le-am si recunoscut, am fost mustruluit bine(avand in vedere ca nu-s fiul unui bancher cunoscut peste mari si tari). A fost vina mea, asa-i.
In dimineata asta a fost a 2-a oara.
Cuprinsi de nebunia ecusoanelor, la poarta au fost postate niste profesoare care sa verifice ecusoanele. In fata mea, niste copii de interlopi/bancheri/vamesi trec lejer, cu mana la pula fara sa-i intrebe nimeni de sanatate. Ajung eu. Trec de cordonu ala nenorocit de oameni sa ajung in curte si sunt relativ bruscat de o scumpa profesoara. CARNET SAU ECUSON ! CARNET SAU ECUSON ! Ii arat carnetu, nu se uita la mine, plec. Iara sare pe mine. ECUSON ! ECUSON ! Ii explic frumos ca i-am aratat carnetul, il arat iara si intreb daca pot sa fiu lasa in pace. MIE IMI TREBUIE ECUSON ! Ca sa vedeti ce ironie, acuma nu mai era bun carnetul. Spera sa ma prinda. Lejer, am scos din ghiozdan ecusonul si am intrebat-o cum de nu mai era bun carnetul. CE, ESTI SI RECALCITRANT ?!?! HA ?!?!? HA ?!??! TE TREC PE LISTA !!!! La ora 7 dimineata fix de asta aveam nevoie. De o ticnita care sa-mi urle-n cap. Si-mi vorbeste mie de bune maniere cand ea ma tragea de brate si ma impingea cand eu n-am schitat nici cel mai mic gest de a fugi sau riposta. Imi doresc sincer s-o pleznesc cu o ranga pentru nesimtirea ei dar ma voi abtine, avand in vedere ca nivelul ei este putin mai scazut fata de ceilalti oameni.

In fine, am ajuns la director pana la urma. El a fost foarte de treaba, nu mi-a facut scandal sau alte cacareli de gen. Mi-a explicat sa am tot timpul carnetul si ecusonul la mine si sa-l prezint ori de cate ori va fi nevoie. Fara jigniri sau bruscari. Mi-am cerut scuze(desi aveam dreptate dar asta a fost situatia) si mi-am vazut de ale mele.

Chiar nu inteleg ce cauta unii in sistemul de invatamant. Ar merita trimisi la ocna sau sa pazeasca inchisori. Au limbajul necesar, au pornirile necesare, ce mai asteapta ? Nu va ratati cariera ! Mai este timp !

Obosit

Futut la cap, am decis sa inchei perioada de seceta a blogului. Aparent, n-am mai postat de 12 zile zile, p'acolo. Daca stau sa ma gandesc, de cand a inceput scoala. De ce ? Eheei dragii mosului, 'nspe mii de motive.

Sunt obosit. Sigur, un raspuns ar fi: dute si dormi atunci. Nu genul ala de oboseala. Oboseala pe plan mental. Cand nu mai esti in stare de nimic. Am obosit. Mi-am irosit energia pe tot felul de cacareli, la munca, in ghips, pe alcool, tigari and so on. M-am saturat sa ma strofoc sa mentin relatii de prietenie cu diferite persoane care pana la urma cred ca e frumos sa nici nu mai saluti, ca deh, cica te schimbi. Tu ai sacrificat mai multe lucruri ca o asemenea relatie sa mearga si pana la urma te trezesti cu buza umflata. Te enervezi, dai cu pumnii, urli ? Nu. Un sut in cur e pana la urma un pas inainte. Am luat plasa pe o asemenea treaba si am ramas fara energie.
Sunt prea obosit sa mai umblu. Pana la scoala, pana la acupunctura, pana in baru etern. Sunt prea obosit sa mai stau jos. Sa dorm. Sa scriu. Sa ma uit la filme. Cred ca-s prea obosit si sa lenevesc.
Sunt prea obosit sa mai rad, sa ma enervez. Dar in mod curios, am destule energie sa fiu deprimat. Daca inainte ma mai zbateam sa rezolv situatii, sa fac totusi pentru ceilalti, azi am ajuns la concluzia urmatoare: fuck it. Da, indiferenta doare si e de cacat, da da, we all know. Insa eu nu mai doresc nimic si nu mai vreau sa modific nimic.
Sunt prea obosit sa fac cunostinta cu oameni noi. Nu ma mai intereseaza de X sau Y. Da, ma bucur ca te-am cunoscut, acuma fa bine si plimba ursu. Am incercat sa ma inteleg cu toti oamenii cu care am facut cunostinta de un timp incoace. Nu a meritat, si nici nu voi mai incerca. Daca vrea cineva ceva, n-are decat sa incerce. I'm fed up with this crap.
Nu mai pot fuma calumea. Sunt prea obosit sa mai trag din tigara, sa mai ridic ceasca de cafea, sa trag urmatoarea gura de aer. Uneori simt cum pulsul imi slabeste brusc si simt o liniste rece, dar totusi atat de dulce. Cand oamenii devin siluete. Cand nimeni si nimic nu mai conteaza. Simti doar ca n-ai murit si, mecanic, dai drumul la picioare sa te duca prin alte locuri.

Asa ca daca aveati ceva planuri cu mine, forget 'em. Nu sunt dispus, nu am energia necesara. D'aia nici n-am mai scris. Oricum postu' asta valoreaza pentru mine cat negru sub unghie. Mediocru, fara idei. Si asta observ si la orele de romana unde s-au dus dracu sclipirile mele. Muza mea(oricare ar fi fost aia) a disparut. Va reveni ? Banuiesc ca nu in viitorul apropiat.

Anul asta scolar a inceput in forta. Absente nemotivate, certuri cu profi(adica ei urlau si eu ma uitam pe pereti, nefiind in stare sa adun 2-3 replici), certuri cu colegii. Anul trecut mi-ar fi pasat. Anul asta imi pasa la fel de mult cum imi pasa de situatia politica din Tajikistan. Desi nu-mi fac iluzii, poate intr-o zi voi avea ocazia sa impusc cativa din preferatii mei. Sau sa le fut o lopata peste ochi. Sa vad si ei cum ii sa te doara.

Haloscan commenting and trackback have been added to this blog.

Freak show

Avand in vedere ca nu prea imi plac ultimele mele posturi, acesta va fi oarecum mai special. Tot ma gandesc sa scriu cu diacritice dar o stare de spirit cunoscuta sub numele de "lene" ma impiedica sa fac asta. Poate reusesc. Ramane de vazut.

Sa va povestesc cate ceva despre mine.

Sunt un om cu o sumedenie de ciudatenii. Am atatea ca nu prea le pot tine minte pe toate dar voi incerca sa-mi amintesc de cele mai observabile.

Limba mea. Cu acest muschi am reusit sa bag multa lume in ceata. Faza e ca ii lunga. Da' lunga si nu glumesc cand spun asta. Daca se nimereste sa intalnesc pe cineva nou, fara nici un fel de exceptie, unul dintre prietenii mei se trezeste sa urle: scoate limba !! scoate limba !!! Pot sa fac tot felul de scamatorii cu ea si din cauza asta trebuie sa-mi arat limba si daca vreau, si daca nu vreau. Reactiile sunt diverse. Daca una a inceput sa dea din maini si sa urle "VAAAAAAAI, NU SE POATE !!!! Cat ii de lunga ?!!!!!!! " alta mi-a zis "trebuia sa-ti fac cunostinta cu o prietena, ar fi foarte fericita cu asa ceva". Una din verisoarele mele de la mare a inceput sa-mi spuna "omu cauciuc, omu cauciuc !!!!". Ma amuza reactia oamenilor cand vad ce pot face cu ea. Nu inteleg ce poate fi asa de special dar na, daca ii distreaza, ce sa fac ?

Degetele mele. Pot sa-mi indoi degetele extrem de tare. Din nou ma amuza cand altii incearca sa faca aceeasi chestie si esueaza in mod lamentabil. "omul cauciuc" in situatia asta se potriveste in mod perfect. N-am realizat ce minunatie pot face pana nu a inceput sa urle o colega in 1-4 ca mi-am rupt degetele. Degeaba i-am explicat faptul ca ii ceva obisnuit la mine, ea tot a chemat invatatoare. Deh, ciudatenii.

Din copilarie am avut o dorinta mai ciudata. Cum Hagi era la mare moda atunci, tot imi doream sa am o fata mai patratoasa ca si el. De mentionat ca in acele zile eu eram aidoma unei bile. In timp, am inceput sa observ ca mi se indeplineste dorinta :D. Ma dezavantajeaza atunci cand ma enervez, ca mi se incoarda muschii fetzei si n-arata prea bine.

Niciodata n-am fost complexat de propriul meu corp. Pana intr-o blestemata zi in a 8-a. Raspundeam la engleza ca mai imi trebuia ceva nota, moment in care profesoara se trezeste sa ma intrebe "vai, dar nu ai bratele cam subtiri pentru varsta ta ?". De atunci am ramas obsedat de grosimea bratelor mele. Am fost si pe la sala dar n-am observat cine stie ce imbunatatire. Ahhhhhh >_<

Ciudatenii am mai avut cu mobilele. Am avut un Sony Ericsson T637 desi modelul standard era T630. Urmatorul a fost un Sony Ericsson P900, telefon care era destinat oamenilor de afaceri. Maxim 5 oameni in tot orasul am mai vazut cu asa ceva. Eu il foloseam doar pentru vorbit/mesaje/muzica/poze desi putea sa fac muuuult mai multe chestii. Cel pe care il am acum ii un Sony Ericsson(stiu, is obsedat) D750i care se gaseste doar in reteaua T-Mobile, adica in Vest. Inca n-am vazut pe nimeni cu un astfel de mobil pe la noi. Urmeaza, banuiesc.

Biroul meu. Plin cu poze, gunoaie, foi, brichete, vitamine, ceasuri, parfumuri, deodorante, pixuri, creioane, tot felul de suveniruri, bilete de la muzee pe care le-am vizitat prin Vest, cutie de mobil, carcase de CD-uri, pahare, pachete de tigari, un pahar de la Starbucks, foarfec, wristbands, cabluri de mobil/camera/webcam and so on. Adica un munte de rahaturi. Pe langa birou am un CD-ROM ratacit, cutie de adidasi, un turn imens plin cu CD-uri, DVD-uri, dischete, carcase, plicuri, carti, cabluri, piese pentru PC, pachete de tigari, sosete, ziare si multe altele. Deseori am probleme cand vreau sa caut un CD. Fix pe ala nu-l gasesc, dar gasesc CDu pe care-l cautam acum cateva zile.

Fara sa vreau am dezvoltat o obsesie pentru ghiozdanul meu. Daca nu-l port peste tot dupa mine nu ma simt bine. Dar oare ce car atata cu el ? Alte porcarii. Cutit, brichete, suveniruri de la Starbucks, ambalaje, pachete de tigari, caiete, pixuri, CD-uri, poze, carnetu, vitamine, foi, CD-playeru(mai demult aveam nevoie de el) si multe altele. Maine probabil voi cara vinete cu el ca Bisnitaru mi-a cerut ajutorul. Yay me !

Hainele mele au cam aceeasi culoare. Negre. Tricouri, pantaloni, adidasi. Nu stium cum am ajuns in situatia asta, dar 70% din articolele mele vestimentare sunt negre. Mai am ceva tricouri albe, albastre dar le port mai rar. Blugii mei tot timpul sunt roshi ca naiba, prilej perfect pentru ai mei de a ma lua la 11 metri. Imi place sa-mi vad adidasii acoperiti de praf sau noroi desi nu-mi dau seama de ce. Tot timpul am incaltamintea serios prafuita. Rar cand ii mai sterg.

Dintre oamenii pe care-i cunosc, sunt singurul care are pat dublu :D normal, eu dorm pe partea stanga si pe partea dreapta sunt o groaza de ziare, CD-uri, ambalaje, haine aruncate, baterii and so on. Nu pot dormi pe partea dreapta. Am fost nevoit odata sa dorm asa si toata noaptea am stat cu ochii la tavan. Creep.

Nu pot fuma decat cu mana dreapta. Daca fumez cu stanga, tigara pica prost. Beau tot cu dreapta. Si cand te gandesti ca eu din nastere sunt stangaci ..

Astea ar fi o parte din ciudateniile mele dar sunt mult mai multe de care nu-mi amintesc pe moment. So, who wants to grab a coffee with a freak like me ? :D

Lene in timp

Poate nu-i chiar cel mai potrivit titlu, dar incerc si eu. Tot am zis ca voi mai posta ceva, dar am tot amanat momentul. Tot timpul aman lucruri. Aman momentul cand ma voi apuca de testele pentru Cambridge, aman momentul cand imi voi citi cartile ce ma asteapta pe noptiera, cand voi repeta la tobe(desi cred ca ma las), cand voi face ordine prin PC, cand voi face ordine printre CD-uri ..

Si din pacate am amanat si alte lucruri. Cand trebuia sa inchei o relatie, am tot taraganat treaba pana s-a ajuns intr-o situatie urata. Am amanat acel moment din cauza fricii. Acum mi se pare stupida decizia mea. Dar nu pot repara nimic.

Inconjurat de cutii de mobile, pachete de tigari, CD-uri, carti, poze si alte minunatii, incet incet simt ca am dat gres. N-am facut ceea ce trebuia. Se spune ca o viata afectata de regreta va sfarsi trist. Sunt ciuruit de regrete. De amintiri. De tot ce e legat de trecut. As vrea sa pot lua multe cuvinte inapoi. Sa-mi trag o palma inainte de a face ceva stupid. Ma intreba cineva mai demult daca sunt fericit. Ce sentiment bizar. Probabil am fost fericit de vreo cateva ori in decursul existentei mele. Dar acum nu sunt. De foarte mult timp. Mi-as dori sa pot sa-mi retraiesc trecutul. La un anumit punct, probabil as innebuni. Stiu asta. Insa nu m-as da in laturi sa retraiesc vremuri trecute.

In diverse momente, ma cuprinde o disperare de a da timpul inapoi. Sa pot sa resimt mireasma primaverii, pe o banca in parc, cu o persoana importanta, care mai demult imi lumina ziua. Cum ma trezeam dimineata si stiam ca va fi o zi pe cinste. Ca nimeni si nimic nu ma va putea opri. Momentele cand stateam cu ea la geam si cum isi lasa capul pe umarul meu. Parul ei castaniu si fin imi provoca un fior de placere. Timpul disparea; stateam asa pur si simplu. Ascultam diferite melodii care se potriveau perfect situatiei, dar parca nici nu mai auzeam muzica. Auzeam cum respira, cum ii batea inima. Simteam acel tremur cand se uita la mine. Acei ochi pentru care as fi numarat la infinit. In drum spre casa ei, isi mai lasa capul pe umarul meu, lucru care ma facea sa calc extrem de fin, sa se simta ea bine. Cum ma mai imbratisa in cele mai ciudate momente si eu eram pur si simplu paralizat. Masajele ei puteau oricand sa ma scoata dintr-o stare mai nasoala, avand in vedere ca avea maini puternice. Un telefon sau mesaj de la ea insemna ca urmeaza o plimbare lunga si plina de momente comice. Daca ne certam, ea se supara prima, pe urma eu. Ne impacam in cele mai originale moduri. Am plecat in Franta un timp, si ea mi-a dat o floare si ea avea una la fel. Mi-a zis ca asa vom fi tot timpul aproape. Mi-a facut tot felul de desene pe brate, desene pe foi. Ca sa n-o uit. Daca era posomorata, stateam si in cap numa sa ii fur un zambet. In cel mai rau caz, o gadilam. Riposta si astfel lansam o mica batalie. Care tot timpul se termina in rasete si "castane".

Mi-as dori sa pot retrai acele vremuri. Cum spunea un prieten: "This was a long time ago, when everything was fine". Uneori visez scenele respective. Sau cand o revad imi amintesc de zilele bune. Am facut o prostie. M-am atasat de ea si asta m-a costat scump. Poate intr-o zi voi retrai ceva similar dar acum nu mi se mai pare posibil. Zilnic simt cum pierd situatia de sub control. Mai dau peste tot felul de lucrusoare de la ea, chestie care ma face sa ma simt mizerabil.

O melodie se potriveste perfect cu amintirile mele: Creedence Clearwater Revival - Wrote A Song For Everyone. Parca simt mirosul unei primaveri de vis ..

Munca

Desi inca-s minor, pot spune ca mi-am format oarecum o idee in legatura cu munca. Primul meu angajament a fost neplatit, avand in vedere ca era voluntariat. Trebuia sa invat o ceata de pici din familii destramate sa butoneze PC-uri, sa mai joace si ei ceva sau sa deseneze in Paint(cu asta am avut mare succes, pana in ziua cand unul a desenat o pula si mi-am primit portia de nervi de la superiori). Mare placere nu mi-a facut(minus incidentul cu pula), avand in vedere ca ma trezeam de dimineata in timpul vacantei si ca futeam jumate de zi acolo(jumate din timp citeam ziarele sau atipeam cu fata la geam, sa nu se prinda nimeni). Asta era acum 2 ani. Nu mi-a placut, am injurat la greu, a trecut.

Acum un an, am lucrat la un birou unde completam tot felul de tabele, sortam scrisori, felicitari si alte cacareli de gen. Eram platit(2 milioane pentru 3 saptamani, deh) dar si asta ma enerva. Trebuia sa fiu atent, sa ma concentrez asupra muncii, sa ma chiorasc sa gasesc tot felul de combinatii la intrari si iesiri, la sortat and so on. Program de cacat, ma trezeam dimineata, plecam pe la 5, dar nu acasa, ci la sala, ca aveam abonament si ma futea Bisnitaru sa merg cu el. Un timp a mers cat a mers, dar cum seara ieseam si stateam pana la 1-2 in oras, dupa care pana pe la 3-4 la PC si ma trezeam la 8 .. Lucram intr-o camera unde eram singur, asa ca mai reuseam sa inchid usa si mai atipesc 15-20 de minute, sa mai trag o cafea sau o gustare(nu puteam fuma numai in afara biroului si daca ieseam din birou auzeam comentarii). Nu mi-a convenit, am strans din dinti, dar am avut bani de buzunar si plus mi-am luat si niste chestii adidas de banii aia. Injurat la greu, nervi, dar a trecut.

Anul asta in schimb a fost cel mai rau. N-a mai fost voluntariat sau somn in birou. Cacat. Munca la terasa. La inceput, nu suna prea rau, adica trebuia sa pazesc un frigider de la 8-9 dimineata pana la 12 seara. Si primeam tigari/masa gratis. Salar 3.500.000 pe luna. Era nasol ca trebuia sa fac naveta, dar am zis ca trec si peste asta.
Situatia reala nici nu se compara. Nu era vorba de un frigider. Era vorba de 10. Si nu era vorba de pazit. Am aflat ca in realitate raspundeam de stoc. De transporturi, de intrari, de TOT. Si programul era usor modificat. Adica de la 8 la 2 noaptea. N-am zis nimic. O problema era ca toata ziua rula in boxe Favorit.FM. Seara de la 8 aveam manelisti live. Faptul ca desi chelneritele trebuiau sa noteze pe un caiet tot ce luau din frigider, si desi stateam cu ochiul pe ele, tot reuseau sa fure. La inceput, cifrele erau alarmante. Ba lipseau 2 milioane, ba 1.500.000. Pana la urma lipseau in realitate vreo 200.000-300.000. Trebuia sa numar in jur de 1000 de sticle de bere, 1200 de suc, 200 de apa minerala and so on. Sa car lazi toata ziua. Sa port uniforma ca in era comunista. Sa ma teleportez din magazie cand auzeam ca se deschide usa unui frigider. Sa aranjez lazile cu sticle de bere goale cand veneau aia cu transportu. Sa opresc clientii care se auto-serveau din frigider(cate discutii n-am avut pe tema asta cu ei).
Ajunsesem deja la limita. Fumam cel putin 2 pachete de Marlboro pe zi, stateam in uniforma in soare vreo 12 ore(soare adica 35+), manele imi zgareau creierii in mod sistematic, ajunsesem sa iau beau orice ce-mi pica in mana numa sa nu innebunesc, sa urlu la ai mei noaptea cand ajungeam de la munca, sa urlu la ei in ziua mea libera(o zi lucram, o zi ba), sa urlu la cunoscuti, sa imi vars nervii pe obiectele din camera mea. Simteam cum imi fuge pamantul de sub picioare. Cum uneori nu mai puteam respira. Nu mai puteam sa dorm acasa. Atipeam la lucru. Iara ma furau alea. Iara urlam la ele si sefu' urla la mine.

Dar a venit momentul evadarii. Mi-am dislocat genunchiul din cauza oboselii(nu dormisem de 25-26 de ore), reusind sa alunec pe podea la un prieten. Cacanaru de sef trebuia sa-mi dea jumate din salar. Mi-a dat un milion, dar ma durea in pula. Scapasem de razboiul psihologic. Usor-usor mi-am revenit.

Si cine stie, poate la anu voi lucra in baru' etern. Chiar pe gratis daca ar fi nevoie. Merita

De ajuns

M-am saturat. Daca nici in baru' etern nu pot sa-mi trag sufletu si stau in liniste, atunci unde Stalingrad ? Se duce si dracu baru' pe ulei. Trista situatia, avand in vedere ca alternative nu exista. Democratia se pare ca ii prost inteleasa de anumite persoane. Sau bunul simt lipseste cu desavarsire ?

Ca in orice zi, am fost azi la eterna cafea. Prima oara in timpul zilei cand baru' era relativ gol, liniste, muzica buna, cafeaua excelenta and so on. Ce mai, o iesire numa buna de intarit moralul. Dupa care am dat o fuga pana acasa, bagat la ghiozdan haleala si m-am reintors in bar. Dar dom'le, ce fericire, grupul hipiotilor deja era acolo. Mi-am vazut de treaba, am poposit la canapea si am cerut o cafea. Ce a urmat se poate numi "cum-sa-iti-simti-creierul-dezmembrat-de-voci-cretine". Cum sa va explic..hmm. Sa luam exemplu un Boeing 747. Cu totii stim ce zgomot infernal face. Na, zgomotul ala dar intr-o versiune incredibil de subtire si care nu dispare. Ci persista. Om bun, am tacut din gura, tigara mi-a oferit un fragil refugiu in fata nebuniei. Scena s-a repetat de vreo 23 de ori toata seara(am numarat) pana am reusit sa-mi urnesc corpul vlaguit din iadul acela sonor. Inteleg ca e democratie. Faci ce vrea muschiu' tau fesier. Nici o problema. Dar in momentul in care deranjezi persoana de langa tine, este timpul sa te opresti. Inteleg ca te distrezi. Razi, te hlizesti ca un babuin, you're having fun. Dar atunci cand eu te aud de la parter cum urli ca un descreierat, si acel urlet "cica" ii ras..inseamna ca ai niscaiva probleme la bibilica. Cand nu intelegi cu frumosu' ca prezenta ta chiar nu este obligatorie la masa si totusi, tu te intorci si te dai in stamba, provoci stari de greata. Te pui pe o cutie de lemn, iti ridici curu' ala lenes de pe el si pica o scandura, ce faci ? Cei 7 ani de acasa te obliga sa pui scandura la loc. Dar nu, tu esti "punk-rock" si o lasi acolo. Iar daca cineva iti face observatii, faci pe suparatu'. Cand un grup de hipioti se aduna si incep sa urle ca din gura de sarpe, incepi sa-ti imaginezi ce ai face cu un AK-47 sau daca n-ai de unde sa faci rost de asa ceva, si o barda ii buna. Ce ma enerveaza cel mai mult e comportamentul de gradinita. Nici eu nu ma consider deosebit de matur, dar cand incepi sa te comporti ca si unu de la "sectia glumeti", te umpli de penibil. Nu esti "panc rac" si nici "COOLNESS" daca urli, dai din maini, razi intr-un mod obscen de tare sau ca te dai cu curu de pereti(ma rog, they call that dancing).

Dar cum o nenorocire nu vine niciodata singura, Dumnezeu a fost destul de dragut sa ne arate in cale si o chelnerita cu un IQ discutabil. Mai, inteleg ca esti nou-venita, dar asta nu-ti da nici un drept sa faci instructie cu noi. Eu cu restu' de potheads ne stim cu staffu' si tot timpul ne-am platit consumatia, n-am dat niciodata bir cu fugitii, ca nu ne cacam pe noi pentru 2-3 cafele si un pachet de tigari. Asa ca noi platim atunci cand plecam. Daca se schimba tura, platim cand ne aduce comanda. In schimb, vine azi General Eisenhower ca ea vrea sa platim in momentul in care aduce comanda. I-am spus ca noi platim sa sfarsit, ca n-o sa fugim si nici nu vom sari pe geam(asta ca o fina ironie, avand in vedere ca eram la etaj). Ea ca nu si nu, ca ea uita, ca ea vrea acuma. Pai explica-mi si mie atunci de ce dracu' te-ai facut chelnerita daca tu nu esti in stare sa-ti notezi comanda pe un carnetel, cum fac restul chelneritelor ?

Dar cu putin noroc, poate scapam de ea in curand. Antipatica 100%. Nu tu zambet, nu tu multumesc, nu tu "ciao", NIMIC. Voi evita tura ei de acuma inainte. Macar restu mai stau la o vorba cu tine.

ah, noobs ..

Bere si tobe

Am avut parte de doua zile in care abia daca am dat pe acasa. Ieri am fost cu cookie si cu o prietena comuna sa caute cadou pentru prietena lui, ca maju' ei era la doar 24 de ore distanta(happy b-day again :) ). Un lucru ii cert. We suck at shopping. In loc sa analizam in mod serios diferite obiecte, radeam de ele. Ne-am jucat cu nervii vanzatoarelor, ne-am prapadit de ras cand una a inceput sa vorbeasca de parca ar avea 5 "va place aceeest catzieeelussss ?". Plus ca era cat granita SUA - Canada. Am ars gazu' degeaba in oras pana la urma. Ma rog, cookie a gasit marele cadou si ne-am intalnit cu o fosta chelnerita din barul etern. She's really cool. Terminase liceu unde-s eu acuma si surpriza, ma tinea minte !(ma rog, eram coleg cu o prietena de a ei). Am mai stat cu ea la discutii in timp ce cookie se invartea dupa cadou. Dupa lupta pentru cadou, ne-am racorit in baru' etern, ca deh, nicaieri ca acasa. Seara am revenit in baru' etern(intre timp alte 'nspe mii de drumuri) si am prins marea sarbatoare stelista. Ce pot sa spun .. bravo lor, dar suporterii s-au comportat ca ultimele maimute(asta ca sa nu mai mentionez ca regulile de circulatie nu mai existau). Politia romana a dovedit din nou ca stie matematica. Perfect example. La vreo 100 de oameni, au trimis o duba cu 5 curcani. Mare lucru n-au rezolvat, avand in vedere ca suporterii aveau si portavoce si alte minunatii.

Azi in schimb a fost all kewl. Surpriza mare pe mine azi cand am aflat ca profu' meu de tobe va sustine un spectacol in baru' etern. M-am teleportat pana acasa sa-mi reincarc bateriile pentru camera dupa care am aparut inapoi in baru' etern. A fost un jam session din cate spuneau ei si partea proasta a fost ca profu' a tras la masea. Mult. Si n-a mai cantat. Dar per total, great show. Facut poze + filme dar momentan astept un hard ca sa pot sa descarc pozele(>_<).